La sfarsitul anilor 1960, inceputul anilor 1970, Varosha, o zona de agrement de pe coasta de est a Ciprului a fost unul dintre cele mai populare locuri de odihna pentru europeni. Pe plajele ei luxoase s-au plimbat Brigitte Bardot si Elizabeth Taylor, Raquel Welch si Richard Burton.

In vremurile ei bune, statiunea a atras numerosi investitori, care au cheltuit sume impresionante pentru constructia de hoteluri cu multe stele, apartamente luxoase si centre comerciale.

Tostul s-a schimbat insa in 1974, cand in Cipru a izbucnit razboiul, in urma caruia statiunea a trecut sub controlul armatei turce. Grecii au fost obligati sa-si abandoneze casele in numai doua zile, iar Varosha a fost inconjurata cu sarma ghimpata.

Cei care au indraznit sa se aventureze pe teritoriul statiunii povestesc cum, si acum, in magazine exista imbracaminte din anii 1970, conservele, vinurile si masinile de atunci.

Asa a decis natura

Cunoscuta statiune Villa-Epecuen, situata pe malul lacurilor sarate din apropiere de Buenos Aires, a intrat pe lista locurilor fantoma din cauza capriciilor naturii.

Primele hoteluri au aparut aici la inceputul anilor 1920, cand oamenii atrasi de efectul curativ al lacurilor, veneau pentru tratament.

In anii 1960, statiunea ajunsese sa gazduiasca anual pana la 25.000 de oaspeti, inclusiv oameni cu multi bani si vedete. Patronii hotelurilor isi frecau mainile incantati de castigurile realizate.

La inceputul anilor 1970, nivelul de viata la Villa-Epecuen a fost printre cele mai ridicate din America Latina.

Dar schimbarile climatice au "omorat" orasul. A inceput sa ploua. Mult, foarte mult, astfel ca in 10 ani, norma de precipitatii a fost depasita de cateva ori. Lacurile s-au ravarsat, puand stapanire pe strazi, inundand terase, spatii de joaca, subsoluri si etajele inferioare ale cladirilor.

Ploile au incetat in 2008. Treptat, tot ce s-a aflat la ape a iesit la suprafata, acoperite un strat cristalin de sare intarita.

O victima a modei

Una dintre cele mai popularitate statiuni de schi de la mijlocul secolului trecut a fost fondata in 1919 nu departe de New York. Era foarte cautata de oameni de afaceri, actori, cantareti de prestigiu, sportivi de top.

In 1950, la Grossinger a fost pentru prima data folosita lumina artificiala. Pe o suprafata uriasa, erau amplasate 35 de constructii diferite, inclusiv un oficiu postal si cladirea aeroportului. Statiunea putea primi anual 150.000 de oaspeti.

Cu timpul insa, moda sanatoriilor de stil vechi s-a pierdut in neant. Dornici de aventura si de a descoperi locuri noi, tinerii americani au uitat de Grossinger, preferand plajele salbatice din Asia si America Latina.

In pofida eforturilor depuse de proprietari, Grossinger Hotel, cel mai mare din statiune, a fost inchis in 1986.

Razboiul e de vina

Alta victima a razboiului - orasul statiune Kupari - a fost abandonat in perioada destramarii Iugoslaviei. Unul dintre cele mai frumoase complexuri hoteliere de la Adriaca a fost construit la mijlocul secolului trecut cu aproape 1 miliarde de dolari din bugetul apararii al tarii. Hotelurile din Kupari aveau o capacitate de cazare de 2.000 de locuri. Aici veneau in special ofeteri ai armatei iugoslave.

Pe teritoriul acestui complex se afla, de asemenea, resedinta personala a sefului statului, maresalul Iosif Broz Tito.

In 1991, in timpul razboiului pentru independenta Croatiei, Kupari a fost ocupat de trupele sarbe. Toate cladirile au fost atacate cu rachete lansate de pe mare.

Soldatii sarbi au distrus, practic, statiunea, care zace si astazi in ruine.

Distrus de mana omului

In 1926, fosta vila prezidentiala El Hotel del Salto, situata intr-unul dintre cele mai pitoresti zone ale Columbiei, localitatea San-Antonio, langa cascada Tequendama, a fost reamanajata in hotel de lux.

Cascada, considerata sfanta de aborigeni, atragea tot mai multi turisti din capitala Bogota. Pe langa cele patru etaje suberane, cladirea mai avea doua supraterane, unde se aflau camarile si spalatoria.

Recent, El Hotel del Salto a dobandit statutul patrimoniu cultural national. S-au gasit si bani pentru reconstructia cladirii.