Susceptibilitatea celor chestionaţi a variat în funcţie de vârsta lor, dar chiar şi un număr mare de studenţi cu vârste mai ridicate au fost păcăliţi de relatările false. Peste două treimi dintre elevii de gimnaziu nu au înţeles de ce să nu aibă încredere în mesajul unui oficial al unei bănci care susţine că persoanele adulte tinere au nevoie de ajutor financiar, în timp ce 40% dintre liceeni nu au pus la îndoială legătura dintre o poză fără sursă şi informaţiile ataşate acesteia.

Mulţi dintre liceeni nu au pus la îndoială autenticitatea ştirii pentru că erau concentraţi mai degrabă pe aspectul legitimităţii decât asupra calităţii informaţiei. O fotografie mare sau mai multe detalii erau suficiente pentru ca un mesaj pe Twitter să pară credibil, desi era incomplet sau greşit. In cazul studentilor, situatia este aceeasi.

Ce e de facut? Cotidianul The Wall Street Journal ca, partial, problema poate fi rezolvata printr-o educaţie mai bună: adica studenţii să fie învăţaţi să verifice sursele, să pună sub semnul întrebării motivaţiile şi să gândească critic. Acest lucru se întâmplă în unele şcoli. Totuşi, datele arată responsabilităţile pe care companiile de internet şi părinţii le au în ce priveşte verificarea ştirilor false.

Facebook şi Google pot ajuta prin eliminarea acestor ştiri false sau prin a-i lipsi pe autorii ştirilor de obţinerea veniturilor din reclame. Însă părinţii sunt aceia care trebuie să le vorbească copiilor despre acurateţe şi să-i oprească în a accesa site-uri de internet cu probleme semnificative în ce priveşte veridicitatea informaţiilor furnizate, scrie agerpes.