"Pot să vă spun, aşa, într-o simplă propoziţie, că activitatea actualului premier este peste aşteptările mele. Însă, sigur, amploarea problemelor, multitudinea problemelor face să fie nevoie de o implicare permanentă, nu numai a premierului, ci şi a miniştrilor. Miniştrii mi se par uneori estompaţi, cu unele excepţii, evident. (...) I-aş sugera premierului un singur lucru: să ţină cont că şi prezenţa lui, sigur, fără îndoială, foarte utilă, câteodată duce la estomparea personalităţii unora dintre membrii Cabinetului, care ar trebui să aibă curajul să aibă mai multă iniţiativă, să iasă mai mult în faţă şi să-şi asume responsabilităţile ei înşişi", a spus Tăriceanu.

El a precizat că nu ar spune că este vorba de un monopol de imagine al premierului Victor Ponta, arătând, însă, că probabil premierul "face cam mult treaba altora".

"Cred că ar trebui să-i lase pe fiecare să-şi asume propriile responsabilităţi, pentru că, altfel, această atitudine a premierului comportă un risc petru el şi anume riscul să devină la un moment dat un fel de paratrăsnet în cazul în care în anumite domenii nu sunt atinse obiectivele pe care Guvernul şi le-a anunţat", a adăugat Tăriceanu.

El a ţinut să remarce activitatea ministrului Sănătăţii, liberalul Eugen Nicolăescu , despre care a spus că este extrem de activ, are experienţa domeniului şi propune un pachet de reformă foarte interesant şi în concordanţă cu realităţile şi din domeniul sanitar şi din domeniul economic.

De asemenea, fostul premier a precizat că Executivul condus de Victor Ponta se concentrează pe mai multe proiecte, existând mai multe astfel de iniţiative lansate în dezbaterea publică şi a avertizat asupra riscului ca eforturile să se dilueze.

 "Văd că Guvernul se preocupă de o serie de domenii şi face eforturi. Sigur că lucrurile nu se mişcă uşor ţinând cont că România nu a ieşit încă din criză pe deplin. Trebuie să ţinem cont că România este puternic interconectată cu economiile ţărilor europene care parcurg o perioadă de criză, aşa încât rezolvarea problemelor în România nu este una facilă, care să ţină exclusiv de dorinţa sau de capacitatea Guvernului român. Suntem dependenţi de o serie de factori externi şi pe măsură ce climatul economic european se va îmbunătăţi, atunci sunt convins că şi la noi lucrurile vor merge mult mai bine", a spus Tăriceanu.

"Sigur că, aceste lucruri fiind spuse, nu înseamnă că Guvernul este scutit de a depune propriile eforturi, însă n-aş putea să critic decât faptul că nu există o concentrare şi mai mare pe mai puţine proiecte. Mi se pare că sunt foarte multe proiecte lansate în dezbatere publică în acelaşi timp şi riscul este ca efortul să se diluaeze. Eu aş fi preferat fie că discutăm de domeniul economic, fie de alte domenii, să ne concentrăm pe mai puţine probleme", a spus Tăriceanu.

Fostul prim-ministru a mai spus că nu a sesizat greşeli mari pe care guvernarea USL să le fi făcut, el arătând că singurul lucru care l-a îngrijorat a fost legat de privatizarea CFR Marfă, pe care a catalogat-o drept "o mare problemă".

"Nu am văzut greşeli mari. Singurul lucru care pe mine m-a îngrijorat, dacă vreţi, este proiectul de privatizare la CFR Marfă, unde cred că Guvernul a vrut să răspundă în mod pozitiv termenelor şi angajamentelor luate faţă de FMI şi acest lucru, deci scurtimea termenelor, a împiedicat pregătirea suficientă a unei privatizări la o întreprindere de dimensiune mare şi cu importanţă deosebită", a spus Tăriceanu.

El a precizat că, în opinia sa, consultantul pe care Ministerul Transporturilor l-a angajat ar fi trebui să aibă timpul necesar să facă o prezentare amplă a companiei şi apoi ar fi fost obligatoriu să deruleze acele întâlniri cu întreprinderile interesate şi cu băncile de investiţii pentru a trage investitori mai mulţi şi mai serioşi.

"Aşa, în modul în care s-a făcut, avem situaţia pe care o ştim cu toţii şi care nu cred că este cea mai feritică şi nici nu cred că Guvernul este extrem de încântat. Dar, sigur că putem spune că ne-am angajat în faţa FMI, ne-am respectat angajamentele. Acuma, întotdeauna lucrurile acestea înseamnă un cost. Deci pentru moment cred că aceasta este o problemă mare", a spus Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu a vorbit, totodată, despre politica fiscală a Guvernului, el susţinâd că politica fiscală pare să fie îndreptată mai curând către o supraimpozitare a contribuabulilor care deja sunt buni platnici.

"A doua problemă mare la care vreau să mă refer însă este o problemă pe care am şi semnalat-o de curând şi este politica fiscală. Politica fiscală pare să fie îndreptată mai curând către o supraimpozitare a contribuabulilor care deja sunt buni platnici. Eu am vorbit despre necesitatea lărgirii bazei de impozitare care nu înseamnă adăugarea unor impozite suplimenatre la contribuabilii care plătesc, înseamnă aducerea în sistemul de fiscalizare a contribuabililor persoane fizice sau juridice, întreprinderi care fac evaziune fiscală voită sau care pur şi simplu nu sunt prinşi în sistemul fiscal din România din diverse considerente - beneficiază de anumte scutiri şi aşa mai departe - pe care nu ni le putem permite în ziua de azi", a spus Tăriceanu.

El a arătat că, din păcate, măsura care a apărut în public prin memorandumul cu FMI de impozitare suplimentară a chiriilor este un bun exemplu de ceea ce nu ar trebui să se facă în România azi, pentru că riscul este ca, mărind impozitele existente, să se ajungă la evaziune fiscală şi mai mare sau, cu alte cuvinte, să treacă în zona de evaziune fiscală cei care sunt buni platnici.

"Azi, în România, avem o zonă uriaşă de evaziune fiscală, fie că vorbim de agricultură, fie că vorbim de toată zona serviciilor. Sunt numeroase întreprinderi unde angajaţii sunt plătiţi cu salariul minim şi acest lucru ascunde de fapt o altă formă de evaziune fiscală - iar diferenţa este dată din mână cum se spune. Mi se pare că prima datorie şi obligaţie a autorităţilor ar fi să combată evaziunea fiscală, nu ca până acum. Eu am spus mai de mult că ar trebui o adevărat cruciadă împotiva evaziunii fiscale pentru că acolo sunt resurse importante", a spus Tăriceanu.

El a precizat că evaziunea fiscală trebuie să fie combătută nu numai prin intervenţia directă a autorităţilor fiscale, ci inclusiv prin majorarea pedepselor pentru evaziune, astfel încât pedeapsa minimă să fie de 5 ani şi cea maximă de 20 de ani.

"Cred că trebuie o decizie politică la nivelul cel mai înalt care să exprime un angajament nu numai al Ministerului de Finanţe. Trebuie pornit un demers la care să participe toate instituţiile abilitate ale statului. Ministerul de Finanţe are un rol foarte mare, pentru că poate să ştie cu precizie locurile, modalităţile în care evaziunea se desfăşoară, dar fără un sprijin politic foarte larg acest demers nu poate să abă succes şi eu cred că trebuie angajat tot Guvernul şi, bineînţeles, de la cel mai înalt nivel, declarat acest lucru, dacă vreţi, şi ca o măsură de avertizare prealabilă pentru cei care sunt în zona de evaziune fiscală", a adăugat Tăriceanu.

"Vreau să aduc un element în discuţie pe care l-am văzut prea puţin discutat. Din cauza dificultăţilor pe care IMM-urile le întâmpină în derularea activităţilor lor, din cauza reticenţei sistemului bancar de a finanţa activităţile economice, cred că trebuie pus un accent foarte mare pe ajutorul pe care poate să-l aducă funcţionarea corectă a Fondului de garantare pentru IMM-uri şi a Fondului de contragarantare. Din păcate, aceste două instituţii nu funcţionează practic deloc. Ele nu au niciun rol activ în ajutorarea sectorului IMM-urilor, care se văd blocate în posibilităţile lor de dezvoltare şi de creare de locuri de muncă", a spus Tăriceanu.

Fostul premier a mai spus că nu i s-a părut oportună luarea măsurii de diminuare a TVA la pâine, întrucât consideră că nu va duce la diminuarea evaziunii fiscale în domeniul panificaţiei.

"Acolo nu este o problemă de fiscalitate prea ridicată, este o problemă de comportament în sine care trebuie combătută şi cred că, în loc să facem o astfel de măsură de reducere a TVA, ar fi trebuit mai degrabă evaluată posibilitatea şi la momentul oportun luată măsura reducerii TVA în general, pentru că ar fi trebut să urmărim ca măsură proactivă de revigorare a economiei stimularea consumului. Reducerea TVA sau revenirea TVA la 19% ar fi o măsură necesară", a spus Tăriceanu.

El a precizat că a refuzat să pună în practică măsura reducerii TVA la pâine în timpul mandatului său de premier din cauza existenţei unor îndoieli serioase, la nivelul specialiştilor de la Ministerul de Finanţe, în ceea ce priveşte eficacitatea acesteia.

"Iar în ceea ce priveşte măsura TVA la pâine, sigur că eu am spus că aceasta pare să fie una din importantele măsuri de politici publice pe care Guvernul Ponta le-a asumat. Eu ştiu originea acestei iniţiative şi acestei idei - ea a fost promovată de multă vreme de PC şi de liderul PC, însă, din păcate, şi eu la vremea când eram prim-ministru am refuzat să o pun practică pentru că specialiştii din Ministerul de Finanţe aveau îndoieli serioase cu privire la eficacitatea ei. Cred că banii care se pierd cu această măsură ar fi putut să fie investiţi mult mai bine în alte domenii, investiţi nu neapărat în sensul unor investiţii, dacă vreţi, în sensul unei politici fiscale", a adăugat Tăriceanu.

El a vorbit şi despre o altă măsură care ar trebui supusă atenţiei, respectiv diminuarea costurilor cu forţa de muncă, în condiţiile în care există evaziune fiscală la nivelul angajaţilor şi angajatorilor.

Tăriceanu a precizat, totodată, că ar opta pentru mărirea redevenţelor pentru tot ceea ce înseamnă resurse, mergând astfel pe sistemul de impozitare indirectă.

"Iată câteva elemente, câteva sugestii care cred că ar merita să intre în dezbaterea publică şi în vizorul Guvernului, să zic aşa, pentru a face ca lucrurile să meargă într-o direcţie mai bună", a mai spus Tăriceanu.