Dar, scrie cotidianul Times, experientele efectute de omul de stiinta ar putea corecta curand aceasta greseala. Problema este ca in urma cu 42 de ani, Hawking a avansat o teorie pe cat de controversata, pe atat de revolutionara, in masura sa dea peste cap imaginea noastra despre lume: el a presupus existenta unor particule care absorb din gaurile negre cantitati microscopice de energie, proces care, cu timpul va conduce la disiparea ei totala.

O teorie care pune la indoiala fundamentele fizicii teoretice si transfera metafizica in plan moral. Pentru ca, daca gaurile negre se pot epuiza pana la nimic, intreaga istorie si amintirile omenirii s-ar putea dovedi o iluzie, cum mai putem masura realizarile morale si intelectuale ale omenirii, se intreaba retoric autorul articolului.

In opinia lui, Hawking este, cu adevarat, un cercetator si scriitor de exceptie, iar cartea lui "O scurta istorie a timpului", aparuta in 1988 si care a fost bestseller timp de 237 de saptamani, merita cu prisosinta Premiul Nobel.

Din pacate, Premiul Nobel nu poate fi obtinut. Se spune ca faimosul comitet care acorda distinctia ii sterge imediat de pe lista pe cei care propun candidatura cercetatorului. In plus, una dintre cerintele de baza este ca teoria formulata sa fie confirmata material. Pentru a demonstra existenta bosonului Higgs, supranumit „particula lui Dumnezeu”, a fost nevoie de 48 de ani. Poate a venit timpul si pentru teoria lui Hawking?