"În calitate de şef al Ministerului Public, consider că este momentul să dăm o eficienţă sporită dispoziţiilor articolului 131 din Constituţia României. Vă rog să îmi permiteţi să vă reamintesc doar conţinutul alineatului 3: 'Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii'. Se poate observa că reorganizarea parchetelor este strâns legată de o reorganizare a poliţiei judiciare. Structurile specializate ale Ministerului Public - DNA şi DIICOT - beneficiază de corpuri poliţieneşti specializate, eficienţa acestui mod de lucru fiind validată de rezultatele deosebite obţinute. Este momentul să instituim acest sistem la nivelul întregului Minister Public. În acest sens, consider că este oportună înfiinţarea în cadrul Poliţiei Române a unei structuri de poliţie judiciară, constituită din ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară specializaţi, care să fie implicaţi exclusiv în efectuarea actelor de urmărire penală în cauzele aflate pe rolurile parchetelor", a afirmat duminică Niţu la Palatul de Justiţie, unde a fost marcată Ziua Justiţiei.

El a subliniat că "reforma instituţională a sistemului judiciar începută în anul 2004 este consolidată, cel mai important câştig - în ceea ce priveşte Ministerul Public - fiind impunerea - de iure şi de facto - a statutului de magistrat al procurorului".

"Acest statut reprezintă - pentru noi, dar şi pentru cetăţeni - una dintre garanţiile faptului că ne putem exercita profesia în mod imparţial şi independent. Cu toţii cunoaştem şi recunoaştem paşii importanţi care s-au făcut în ultimii ani pentru ridicarea standardelor calităţii actului de justiţie. Am fost, în egală măsură, beneficiarii dar şi artizanii reformelor", a adăugat Niţu.

Procurorul general a amintit că "justiţia este, în primul rând, un serviciu public".

"În consecinţă, unul dintre cele mai importante criterii de apreciere a calităţii actului de justiţie, a muncii judecătorilor şi procurorilor, este percepţia opiniei publice asupra activităţii noastre. Ori, după cum bine ştiţi, gradul de încredere al populaţiei în justiţie se află, de multă vreme, pe un trend ascendent. Mai mult, un sondaj de opinie realizat în luna mai a.c. arată că 30 % dintre români consideră Justiţia drept instituţia publică cea mai importantă a democraţiei, alte instituţii indicate de intervievaţi obţinând procente mai mici", a mai spus Niţu, citat de agerpres.

El a solicitat sprijin pentru luarea de măsuri rapide pentru reorganizarea parchetelor şi rezolvarea problemei distribuţiei neuniforme a resurselor umane în Ministerul Public.

"Echilibrarea volumului de activitate, jurisprudenţa unitară la nivelul Ministerului Public, raţionalizarea parchetelor sunt şi obiective în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Consider că acest proiect de raţionalizare a parchetelor împreună cu reorganizarea poliţiei judiciare reprezintă măsuri esenţiale şi obligatorii pentru a desăvârşi reformele din ultimii ani. Sunt convins că raţionalizarea parchetelor ar duce la o echilibrare a volumului de activitate, înlăturând dezechilibrele existente atât în plan vertical, între unităţile de parchet de grade diferite, cât şi în plan orizontal, între unităţile de parchet de acelaşi grad", a afirmat Niţu.

El şi-a exprimat speranţa ca acest deziderat să fie îndeplinit până la următoarea aniversare a Zilei Justiţiei.