Palatul are acum o suprafață de 300.000 de metri pătrați și trei corpuri de clădire cu circa o mie de încăperi, depășind în dimensiune orice reședință oficială a vreunui șef de stat din lume. Erdogan dorește extinderea clădirii cu 7.000 m2, respectiv 250 de camere, după cum a declarat joi președintele Camerei Arhitecților, Tezcan Karakus Candan, citat de 7sur7.be.

Edificiul, ce poartă numele de Palatul Alb, va înlocui actualul sediu al președinției, mult mai modest, care i-a găzduit pe cei unsprezece precedenți șefi de stat din istoria Turciei moderne, începând din 1923, și care va fi ocupat de acum înainte de premierul Ahmet Davutoglu.

Complexul prezidențial face obiectul unor vii polemici din cauza mărimii sale și a prețului, ambele faraonice. Ministrul finanțelor, Mehmet Simsek, a evaluat valoarea palatului la 615 milioane de dolari (circa 490 de milioane de euro).

Amplasat în mijlocul unei zone forestiere, proiectul s-ar fi realizat în pofida unei dispoziții judecătorești emise în urma plângerilor arhitecților și inginerilor care au reclamat încălcarea normelor de mediu, conform EFE.

Opoziția a criticat clădirea care ar ilustra deriva autoritară și nebunia grandorii lui Erdogan. Noul șef al statului, aflat la putere de 12 ani, s-a apărat susținând că palatul aparține 'poporului turc', simbolizând vitalitatea 'noii Turcii', relateaza Agerpres in pagina electronica.