Croatia se afla in fata unei dileme. Pe de o parte, ea nu produce decat 60-75% din necesarul de electricitate, desi beneficiaza de o retea de rauri dintre cele mai dense din Europa, pe care si-ar dori sa o exploateze. Pe de alta parte insa, cursurile de apa reprezinta un avantaj deloc neglijail pentru turism, sector care cantareste aproape 18% din Produsul intern al tarii. In 2016, aproximativ 300.000 de turisti au vizitat numai regiunea Karlovac.

Mai multe zeci de mici centrale hidroelectrice sunt programate spre constructie atat de grupul public HEP, cat si de companii private. Dar asociatiile ecologice resping aceste proiecte. "Sa vorbesti despre microcentrale hidroelectrice inseamna sa inseli opinia publica, avand in vedere impactul limitat al acestor unitati, a comentat Irma Popovic Dujmovic, de la WWF Adria.

Potrivit aprecierilor sale, pagubele provocate "pe raurile mici sunt similare celor cauzate de mari centrale pe rauri mari". "Monitorizam in permanenta aceste rauri si putem afirma ca, desi inca mai sunt pesti, sunt tot mai putini", a completat Zeljko Capan, presedintele asociatiei de pescuit recreativ pe Korana. "Trebuie sa ne concentram pe turism. Ce altceva poti face la Karlovac si in imprejurimi", a spus el.

Denis Franciskovic, de la grupul ecologist Eko Pan, evoca dorinta autoritatilor de a construi "peste 2000 de centrale in urmatorii ani in peninsula Balcanilor". "Centrala de al Lesce a masacrat deja Dobra. Urmeaza Korana, Mreznica si Kupa", a adaugat el. La inaugurarea ei, in 2010, centrala de la Lesce a fost prezentata drept o mana cereasca, autoritatile promitand autostrazi si un sistem modern de distributie a apei.

Un an mai tarziu, populatia locala s-a trezit cu o comisie de stat venita sa inventarieze daunele provocate de uzina care a distrus 13 kilometri de canioni, printre cei mai frumosi din Croatia. In privinta promisiunilor, totul a ramas la nivel de vorbe.