Stimularea investiţiilor în noi reţele de fibră optică, pentru a acoperi cererea crescută pentru servicii de date, este o parte importantă a reformei Comisiei Europene privind legislaţia în domeniul telecomunicaţiilor. De asemenea, organismele naţionale de reglementare a sectorului telecomunicaţiilor vor trebui să analizeze gama de opţiuni aflate la dispoziţia utilizatorilor pentru a se asigura că reglementarea nu este o povară inutilă asupra deciziei operatorilor de a investi, se mai arată în document.

Costurile pentru instalarea de reţele de fibră optică, care permit viteze de transfer de până la 1 Gigabit pe secundă, sunt ridicate. Operatori de telecomunicaţii, precum Orange, Deutsche Telekom şi Telecom Italia, se plâng de mult timp că actualele reguli îi obligă să-şi deschidă reţelele către competitori la preţuri reglementate, care nu le permit să obţină randamente recente pentru investiţiile lor.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, 68% dintre gospodăriile din UE au acces la Internet în bandă largă la viteze de cel puţin 30 Megabiţi pe secundă. Malta, Belgia şi Olanda au cea mai mare acoperire, în timp ce Italia Franţa şi Grecia se situează la polul opus.

În document se precizează că organismele naţionale de reglementare vor fi obligate să monitorizeze deciziile de investiţii în reţea ale operatorilor şi, de asemenea, vor avea puterea de a da sancţiuni, dacă operatorii se abat de la intenţiile lor declarate fără justificare. Obiectivul este protejarea operatorilor care instalează reţele de Internet în bandă largă în zonele unde există puţine stimulente financiare, de exemplu în zonele rurale, şi unde venirea unui al doilea operator ar afecta afacerile primului sosit. De asemenea, executivul comunitar va încerca să îi încurajeze pe operatori să investească în comun pentru lansarea de noi reţele de fibră optică prin oferirea unor condiţii mai relaxate de acces.

Tot în document se mai arată că proiectul de reformă va permite Comisiei să adopte o durată de minimum 25 de ani pentru o licenţă de telefonie mobilă, în ideea de a coordona mai bine modul în care guvernele naţionale alocă blocuri de frecvenţe operatorilor de telefonie mobilă de genul Vodafone, EE şi Telefonica.

Cu toate acestea, autorităţile naţionale sunt reticente la ideea de a renunţa la controlul asupra licitaţiilor pentru acordarea de licenţe, pe care le consideră o resursă naţională, iar durata pentru care sunt acordate aceste licenţe variază la nivelul Europei, ceea ce îngreunează sarcina companiilor de a opera la o scară mai largă.

Odată dezvăluite, propunerile Comisiei Europene vor trebui aprobate de Parlamentul European şi guvernele naţionale, ceea ce înseamnă că este posibil să sufere modificări, scrie agerpres.