De aproape 150 de ani, artiştii scandinavi şi nu numai se adună pe o insulă din Marea Baltică. Veniţi mai întâi din pură curiozitate şi pentru a fi în ton cu moda, mulţi dintre ei s-au stabilit apoi acolo. Scurgerea timpului le-a fost favorabilă şi renumele Insulei Bornholm şi al lor s-a întins în toată lumea. Pe insula aceea izolată până nu demult, istoria, cultura şi spiritul modern fac casă bună cu ospitalitatea. Este un loc însorit, cu o vegetaţie abundentă, necaracteristică Danemarcei mamă, şi dominat de o mare fortăreaţă. Se spune că la Bornholm există cea mai mare concentraţie de artişti de pe continetul european. Şi se mai spune că somnul baltic este cel mai bun peşte comestibil din lume.

Dintr-un port situat undeva la sud de Copenhaga, Koge, pleacă zilnic un feribot spre un loc tare drag danezilor. După câteva ore de plutit pe Marea Baltică, călătorii sunt lăsaţi pe o insulă a contrastelor, un areal care cuprinde cam tot ce poate oferi natura Scandinaviei, dar nu numai atât.

În Bornholm soarele este atipic nordului, pentru că îşi face prezenţa mai mult timp şi căldura emanată de acesta este captată de pietrele omniprezente pe insulă, iar rezultatul se traduce printr-o vegetaţie specifică mai degrabă Mediteranei: ferigi, duzi, viţă-de-vie etc. Şi de parcă acest climat nu era de-ajuns, a mai fost nevoie de încă o lucrare a naturii, şi anume numeroasele stânci şi faleze, admirabile din punct de vedere estetic, ivite din multele falii geologice. Omul a încheiat această operă cu discreţie, pentru că nu a atentat la mediu cu oraşe mari sau cu o industrie sofisticată. Bornholm din ziua de azi se prezintă în faţă vizitatorilor cu sate de pescari, cu târguri vesele şi păduri ca nicăieri în Danemarca, cu semne venite din preistorie (catacombe, monoliţi, sculpturi în piatră), dar şi cu realizări medievale care dezvăluie importanţa strategică a insulei. Castelul Hammershus este cea mai mare fortificaţie din toată Scandinavia. Construit în secolul al XIII-lea de către suedezi, acesta a fost de-a lungul timpului martorul mai multor războaie, în special între Suedia şi Danemarca, dar a fost şi gazda înfloririi afacerilor negustorilor hanseatici, veniţi secole întregi în fiecare vară pentru a se aproviziona cu heringi.

Iz medieval
Principalul oraş al insulei este Ronne, unul dintre importante porturi provinciale ale Danemarcei. Aici acostează feriboturile care fac legătura cu sudul Danemarcei, iar pe timp de vară cu Germania sau Polonia. În ciuda faptului că a căzut victimă unor bombardamente ruseşti la sfârşitul celui de- Al Doilea Război Mondial, pe motiv că garnizoana nazistă instalată acolo nu dorea să evacueze insula, Ronne mai păstrează încă în unele părţi farmecul medieval – străzi înguste şi pietruite şi case vopsite în galben sau portocaliu. Undeva pe o stradă a oraşului se găseşte cel mai vechi teatru privat din Danemarca, funcţional şi azi.

Spre interiorul insulei se află un alt orăşel, Aakirkeby, fost centru ecleziastic. Acolo stă în picioare azi un mare turn, de pe la anul 1200, care găzduieşte un recipient cu apă sfinţită adus din insula suedeză Gotland, ce prezintă viaţa lui Isus în 11 sculpturi în relief. Muzeul local prezintă evoluţia geologică a insulei şi arată că în urmă cu 1,7 milioane de ani Bornholm se situa pe unde se află azi Sahara.

Pe insulă se află patru biserici zise rotunde, datorită conformaţiei lor, iar cea mai faimoasă este cea de la Osterlars. Aceasta a îndeplinit un rol dublu în istorie - centru de cult şi fortificaţie, combinaţie foarte puţin întâlnită în Danemarca.

Relaxare maximă
Bornholm este un loc căutat pentru relaxare. Distracţiile locului au o conotaţie însă diferită de cea gândită de mulţi. Nu vorbim aici de parcuri imense, gen Prater sau Disney Land, ci de centre de cultură unde se găsesc cei mai mulţi artişti pe metru pătrat. Sunt autobuze care îl plimbă pe vizitator pe la majoritatea atelierelor de olărit, ceramică şi sticlărie. Nu există nicio localitate în Bornholm, fie ea cât de mică, fără vreun meşter bijutier, strungar în lemn, tâmplar, textilist sau prelucrător al argintului. Curioşii le pot privi munca de peste umăr şi, din când în când, sunt invitaţi să dea o mână de ajutor. Pe malul mării, se află un muzeu de artă care conţine lucrările pictorilor locali. Iubitorii epocii medievale pot urmări viaţa de acum câteva secole la Bornholms Middelaldercenter, un centru medieval întins pe 10 hectare. Aici se găsesc gospodării vechi, fortificaţii, o moară, un poligon de tras cu arcul, iar proiectarea acestora este făcută în aşa fel încât să recreeze spiritul vechi de sute de ani. Insula este presărată cu multe afumătoare de hering. În lunile de vară, acestea reprezintă o atracţie a gurmanzilor, care se pot bucura de peşti proaspeţi, uscaţi şi afumaţi, care pot fi consumaţi fierbinţi cu cartofi, pâine neagră, praz, ridichi sau ouă. Totul, alături de una sau mai multe halbe de bere.

Cele mai indicate moduri de explora insula sunt mersul pe jos sau cu bicicleta, pentru care există o reţea extinsă de poteci; cazarea poate porni de la 30-40 de euro pe noapte, în diverse pensiuni sau chiar în casele localnicilor. Oamenii locului par distanţi cu turiştii, însă e doar o impresie, pentru că sunt extrem de ospitalieri în realitate.

O călătorie din România până în Insula Bornholm consumă timp, pentru că nu există legături aeriene directe. Este obligatorie o escală la Copenhaga şi de acolo pe insulă se poate ajunge fie cu avionul - 30 de minute, fie cu feribotul.