De la inceputul anului, pretul petrolului a scazut cu aproape 60%. La New York, titeiul marca Brent de referinta pe piata europeana s-a tranzactionat in jurul valorii de 46 de dolari/baril. Cu usoare oscilatii. In Asia, aurul negru s-a mentinut cu greu deasupra pragului psihologic de 40 de dolari/baril. O veste buna pentru economiile care depind in proportie de 70% de importul de energie: vor fi costuri mai mici.

Cu ceva timp in urma, eram amenintati cu o penurie de petrol: analisti si experti anuntau un adevarat dezastru, opiniilor lor contribuind la scumpirea titeiului. Astazi, dimpotriva, ni se spune ca este prea mult petrol pe piata: a intrat puternic in joc petrolul american de sist, Iranul revine si el in carti, iar OPEC refuza categoric sa stranga robinetul. Cu alte cuvinte, oferta depaseste cererea. In plus, economia Chinei, unul dintre principalii consumatori mondiali de titei, da semne evidente de raceala.

Daca unii se bucura vazand cum petrolul se ieftineste, altii ofteaza oarecum nemultumiti. Rusia, spre exemplu, al doilea producator mondial de petrol, a inchis o mare parte din puturi. Americanii au suspendat sau renuntat la o serie de proiecte de sist. Pentru prima data dupa foarte multi ani, Arabia Saudita s-a vazut nevoita sa recurga la rezervele sale valutare pentru a acoperi cheltuielile de stat.

Venezuela, care traieste in proportie de 96% din petrol, afiseaza un deficit de 20%. Chiar si norvegienii se gandesc sa foloseasca aproximativ 25 de miliarde de euro din Fondul lor suveran in valoare de peste 700 miliarde de euro, iar Banca centrala a redus dobanda de politica monetara pentru a sustine economia.

Monedele economiilor emergente traverseaza o perioada extrem de nesigura si turbulenta. Tarile din grupul BRICS sufera din cauza scaderii pretului la petrol si materii prime, un lucru bun insa pentru exporturile occidentale.