"Cand oamenii se intreaba cand s-ar putea naste viata, in naivitatea lor ei cred ca aceasta epoca a venit deja. Gresit! Noi am descoperit ca sansele aparitiei vietii sunt mai mari intr-un viitor indepartat al Universului", spune Abraham Loeb, de la Harvard–Smithsonian Center for Astrophysics, din Statele Unite.

De mai multi ani, Loeb si colegii lui incearca sa gaseasca semne ale vietii extraterestre in zonele invecinate Terrei, dar si in cele mai indepartate colturi ale Universului. De asemenea, ei se straduiesc sa inteleaga cand s-au creat conditii optime pentru aparitia si dezvoltarea vietii, cand vor disparea din Univers ultimele focare de viata si de ce oamenii au intalnit inca alte fiinte inteligente.

Ultimele cercetari ale echipei coordonata de Loeb arata ca viata s-ar fi ivit pe asa numitele "planete de diamant", formate exclusiv din carbon si alte elemente usoare dupa 30-40 de milioane de ani de la Big Bang, cand primele stele ale Universului au explodat, invadandu-l cu elemente grele. In opinia oamenilor de stiinta, viata va disparea peste 100 de trilioane de ani, cand se vor stinge ultimele astre.

Un interval destul de mare de timp si este logic de presupus, afirma Loeb, ca viata extraterestra, inteligenta sau nu, s-a nascut in aceasta "era a fiintelor vii" in mod neuniform, din cauza diferentelor din compozitia chimica a galaxiilor, frecventa exploziilor supernovelor si a multor altor factori.

Pornind de la aceasta idee, autorii articolului au calculat ca multe civilizatii isi vor face aparitia in Univers in diferitele lui epoci de existenta. Oamenii de stiinta sustin ca, pe Terra, viata constituie o exceptie de la reguli, fiind un fel de "copil prematur" al Universului, pentru ca primele forme inteligente ar fi trebuit sa apara in cosmos mult mai tarziu, cand numarul planetelor pitice rosii va atinge valori superioare.

Astrobiologii sunt de parere ca planetele care se rotesc in jurul piticelor rosii vor fi primele candidate pentru rolul de gazda a vietii.