Premierul britanic David Cameron a susținut pe 23 ianuarie un discurs îndelung anticipat, amânat în mai multe rânduri – inițial era programat înainte de Crăciun – care a confirmat speranțele euroscepticilor propriului partid: Marea Britanie ia în discuție părăsirea Uniunii Europene. Decizia va depinde de felul în care se va construi noua Uniune Europeană, iar cetățenii britanici ar urma să aibă un cuvânt de spus. Sondajele de opinie actuale arată că un vot separatist nu e doar posibil, ci chiar probabil. Referendumul va avea loc până la finele lui 2017, în situația în care balanța politică nu înclină spre un partid sau o alianță mai apropiată de UE după alegerile din 2015.

Este un demers cu implicații ample, dar motivația sa este ”electorală”, în opinia lui Miguel Angel Rodriguez, analist al XTB Spania: ”Regatul Unit are propria sa politică monetară și fiscală și propriul curs de schimb, nefiind limitat de restricțiile și reținerile impuse altor țări. De fapt, în ultimii ani, moneda britanică a avut de câștigat, fiind considerată un activ de refugiu în fața incertitudinilor din Europa.” Orientarea agresivă ar putea avea însă și o altă miză în afara celei electorale: obținerea unei poziții de negociere puternice pentru a păstra neatinse regulile care guvernează acum centrul financiar londonez, City.

Scenariul părăsirii Uniunii este cu siguranță în spectrul posibilului, dar impactul asupra economiei reale este interpretat diferit. ”Deficitul comercial cu UE este de aproximativ 45 de mld. de lire sterline pe an. O ieșire din Uniune nu ar schimba substanțial cifrele, fiind de așteptat păstrarea acordului bilateral, dar Marea Britanie ar pierde posibilitatea de a avea un cuvânt de spus în schimbări ale politicilor viitoare care ar putea-o afecta negativ”, susține Miguel Rodriguez. „Momentul nu e potrivit”, consideră Daniel Gravier, directorul general al XTB Franța: ”Cred că acum nu e momentul pentru a fi de unul singur. Dacă Marea Britanie ar fi  suficient de bogată  pentru a lua această decizie, ar putea avea sens, dar nu este cazul deocamdată. Ieșirea din grupul european ar aduce probleme de stabilitate care nu ar fi bine primite de piețele financiare. Cu toate acestea, cu 27 de membri, UE va putea gestiona cazul Marii Britanii, dar sper că premierul Cameron are o strategie bine gândită, fiindcă nu este loc de întoarcere.”

Un dezacord mai limpede exprimat se găsește la Katrin Ehling, analist al XTB Germania:  ”Dacă Marea Britanie ar ieși din UE, ar fi un obstacol sever pentru Uniune. Pentru britanici, ar fi o adevărată prăbușire. Nu este nicio îndoială că Marea Britanie va supraviețui in afara UE, cu toate acestea, întrebarea decisivă este cât de mult va suferi aceasta în urma independenței.” Una din problemele principale ar fi statutul centrului financiar londonez, care acum este văzut ca o poartă de intrare pentru UE, având în același timp infrastructura și masa de oameni pregătiți necesare operațiunilor complexe. Acest statut ar fi pus sub semnul întrebării: ”Londra ar pierde piața unică și rolul său crucial ca centru financiar. Mai mult, prosperitatea britanicilor ar putea scădea pe măsură ce exporturile devin mai scumpe și companiile aleg să se mute spre Europa continentală.”

„În prezent, Marea Britanie e contribuitor net cu aproximativ 9 mld. de lire la bugetul european. Părăsirea UE ar însemna economisirea unei sume reprezentând 0,6% din PIB, dar ar afecta negativ economiile unora dintre partenerii comerciali, rezultând un efect net redus”, crede Miguel Rodriguez. „Ieșirea în condițiile curente (criză și aversiune la risc) ar avea un impact minor asupra economiei, dar într-un scenariu de revenire și depășire a crizei, efectul ar fi negativ pentru Regatul Unit din cauza izolării politice și a unei influențe reduse.”

„Moneda britanică este în retragere, pierzând 5,44% faţă de Euro în ianuarie. O parte din depreciere poate fi pusă pe seama sentimentului depășirii crizei din Europa, însemnând retragerea capitalurilor care fuseseră puse la adăpost la Londra, dar o bună parte ține de ipoteza desprinderii țării de blocul european”, este de părere Claudiu Cazacu, analistul şef al XTB România. „Trendul de scădere a lirei este susținut și de politica de injecții de lichiditate a băncii centrale, dar presiunea negativă a unei separări de UE ar putea să devină mai puternică în preajma referendumului”, adaugă Claudiu Cazacu.

„Ieşirea Marii Britanii nu este un fapt sigur, iar aruncarea ipotezei pe masa discuțiilor cu partenerii europeni poate avea ca scop mărirea forței de negociere, dar jocul este periculos. Cetățenii britanici ar putea să se răzgândească în privința independenţei, dacă argumentul economic devine convingător. Aceasta s-ar întâmpla in situația depășirii crizei europene dublată de  o definire a unor criterii clare de luare a deciziilor, care să respecte dreptul la diferență. În orice caz, tabăra euroscepticilor şi a celor care vor autonomie totală faţă de Bruxelles nu va fi ușor de redus la tăcere. Solicitările Londrei ar putea fi greu de digerat într-o Europă care are de netezit numeroase diferențe naționale pentru a duce mai departe proiectul comun”, concluzionează Claudiu Cazacu. În ciuda diversității opiniilor, analiștii XTB sunt de acord într-o privință: în scenariul ”divorțului”, suferința economiei britanice ar fi sensibil mai mare decât cea provocată Europei.