Europa de Sud-Est a devenit un furnizor important de baterii pentru maşinile electrice, iar industria este în plină creştere. Concurenţa pentru investitori se înteţeşte, în condițiile în care tot mai multe companii își dezvăluie planurile de afaceri. România a intrat târziu în cursa atragerii investițiilor de miliarde de euro, dar astăzi merge cu motoarele turate.
Producătorii de baterii pentru mașinile electrice vin cu investiții din ce în ce mai mari pe măsură ce cererea de vehicule eco crește. Europa de Sud-Est găzduiește deja companii de electro-mobilitate locale mari, cum ar fi producătorul croat de mașini electrice Rimac și pionierul aeronavelor electrice sloven Pipistrel. Acum, pe măsură ce piața crește, regiunea devine o locație tot mai căutată pentru producția de baterii, arată o analiză realizată de publicația electronică intellnews.com.
Fabricarea bateriilor mai aproape de fabricile de mașini din Europa Centrală și Germania devine mai convenabilă decât expedierea lor din altă parte a lumii. Această decizie pentru reorientarea investițiilor a fost influențată de întreruperea lanțurilor de aprovizionare din cauza pandemiei și îngrijorarea că o țară precum China și-ar putea folosi discreționar poziția de lider în producția de baterii. Pe de altă parte, eventuala amplificare a războaielor comerciale a fost un alt semnal de alarmă care i-a făcut pe politicienii și companiile europene să adopte rapid măsuri care să ducă la producerea bateriilor pe teritoriul lor.
Un vârf de lance al noii orientări este Ungaria, țară care își propune să devină un hub global pentru producția de baterii destinate vehiculelor electrice, cu zeci de proiecte de pe întreg lanțul valoric, de la furnizorii de materiale până la reciclare. Țara este în prezent al patrulea producător european de celule de baterii pentru vehicule electrice, iar până în 2030 capacitatea totală ar putea ajunge la 250 GW, cea mai mare din Europa și a doua la nivel global după China. De altfel, chinezii de la EVE Energy vor construi o fabrică de baterii la Debrețin, aceasta urmând să devină furnizor pentru grupul auto german BMW, care şi el îşi construieşte o megauzină de maşini electrice în oraşul ungar. Mai nou, în Ungaria, colosul chinez CATL investeşte peste şapte miliarde de euro într-o nouă uzină de baterii, una dintre cele mai mari din Europa.
Printre primii campioni ai mobilității electrice ai regiunii se numără și grupul Rimac din Croația. În noiembrie 2021, a lansat o companie comună cu Bugatti Automobiles, Bugatti Rimac. Grupul Rimac este acționarul majoritar la noua companie, cu un pachet de 55%, iar cea recentă rundă de finanțare a companiei, de 500 de milioane de euro, a dus valoarea companiei la peste două miliarde de euro. Cel mai nou anunț venit de la compania croată este încheierea unui parteneriat cu chinezii de la EVE Energy care vizează construirea unei fabricii până în 2026. Începând din 2027, EVE Energy va supraveghea producția de celule de baterie, în timp ce Rimac Technology se va concentra pe dezvoltarea și producerea de baterii.
În altă parte a regiunii, Macedonia de Nord este deja o locație bine stabilită pentru producția de componente de mașini electrice. La începutul acestei luni, BMZ, o companie germană specializată în producția de baterii litiu-ion, s-a angajat să investească 65 de milioane de euro în apropierea capitalei Skopje.
Mai aproape de noi, Serbia a intrat și ea în zona vehiculelor electrice. Producătorul american de vehicule electrice Rivian a deschis un centru tehnologic în Belgrad. Pe de altă parte, grupul franco-italo-american de automobile Stellantis, proprietarul fabricii de automobile de la Kragujevac, a început să se pregătească pentru a trece la producția de mașini electrice. De asemenea, producătorul sloven de baterii pentru mașinile electrice InoBat a semnat anul trecut, în decembrie, o declarație de intenție cu guvernul sârb privind construirea unei fabrici mari de baterii EV. Proiectul fabricii va fi susținut și de IFC, parte a grupului Băncii Mondiale. Anul acesta, în aprilie, compania ElevenEs a anunțat deschiderea primei fabrici de baterii LFP din Europa, în Subotica. Celulele bateriei LFP (litiu, fier, fosfat) câștigă popularitate în industrie datorită siguranței sporite, costurilor mai mici și durabilității, deoarece nu folosesc nichel sau cobalt. După ce a deschis unitatea de producție, ElevenEs spune că intenționează să o extindă într-o mega fabrică în 2024, ajungând la o capacitate de 500 MWh.
România recuperează teren
Câteva anunțuri semnificative au venit și din România, țară recunoscută pentru avansul industriei de piese auto. Primul pas în această industria a fost făcut în 2020 de compania Rombat care deschidea o fabrică de celule Li-Ion la Cernica, județul Ilfov. Investiția a fost de 12 milioane de euro și ea are o capacitate de producție de un milion de celule pe an (sau 100 MW/h). Acum România se pregătește să producă vehicule electrice începând cu anul 2024, când Ford va începe asamblarea unui vehicul utilitar cu sistem de propulsie electric la Craiova, în timp ce Dacia plănuiește să producă o mașină electrică doi ani mai târziu. De asemenea, în această primăvară guvernul a semnat un memorandum de înțelegere cu compania canadiană RockTech Lithium privind construcția unei fabrici de componente pentru bateriile destinate mașinilor electrice. De asemenea, și grupul german Varta și-a anunțat intenția de a achiziționat 100 de hectare de teren în apropierea Aradului ca o potențială locație pentru o fabrică de baterii EV de un miliard de euro. Compania Varta Microbattery, operează deja o fabrică locală de baterii în Brașov. Planuri pentru construirea unor fabrici de baterii electrice și-a mai anunțat în trecut și compania germană Dräxlmaier.
„Din păcate, România nu are o strategie pentru atragerea acestor investiții legate de electro-mobilitate. Tot ce s-a întâmplat până acum a fost ceva aleatoriu, nu că am fi avut noi o strategie. Investitorii au identificat niște oportunități și au venit. Noi, în general, stăm prost la tot ce înseamnă producția de echipamente destinate energiei verzi, chiar dacă avem unele avantaje în comparație cu multe țări europene. Suntem o țară care are resurse naturale pentru producerea lor și mă refer aici la grafit, cupru etc, avem încă o forță de muncă relativ bine calificată și avem foarte multe spații industriale care acum stau goale”, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Investiție de miliarde la Galați
În ciuda lipsei unei strategii coerente a statului român, veștile bune continuă să vină. Compania belgiană Avesta Battery & Energy Engineering (ABEE) va construi la Galați o fabrică de baterii pentru mașini electrice, investiția ridicându-se la 1,4 miliarde euro. Fabrica va avea o capacitate de producție de 22 GWh, ea urmând să fie finalizată în 2026. A doua fază a proiectului presupune dezvoltarea unei uzine de reciclare a bateriilor și echipamentelor electrice, cu o capacitate de 50.000 de tone anual. Pentru realizarea acestui proiect compania va investi aproximativ 200 de milioane de euro.
