Parlamentul European a adoptat, miercuri, un pachet de legi care consolidează setul de instrumente al UE pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Noile legi garantează că persoanele cu un interes legitim, inclusiv jurnaliştii, profesioniştii din domeniul mass-mediei, organizaţiile societăţii civile, autorităţile competente şi organismele de supraveghere, vor avea acces „imediat, nefiltrat, direct şi liber” la informaţiile privind beneficiarii reali deţinute în registrele naţionale şi interconectate la nivelul UE. Pe lângă informaţiile actuale, registrele vor include, de asemenea, date vechi de cel puţin cinci ani. De asemenea, normele includ o imită de 10.000 euro pentru plăţile mari în numerar în UE, obligaţii de diligenţă aplicabile cluburilor şi agenţilor de fotbal începând cu 2029 şi o nouă agenţie a UE care supraveghează în mod direct entităţile cu cele mai mari riscuri.
Totodată, legile conferă unităţilor de informaţii financiare (FIU) mai multe competenţe pentru a analiza şi detecta cazurile de spălare de bani şi de finanţare a terorismului, precum şi pentru a suspenda tranzacţiile suspecte, mai arată comunicatul de presă al Parlamentului European.
Obligaţia de diligenţă la scară largă
Noile legi includ măsuri de diligenţă sporită şi verificări privind identitatea clienţilor, prin care aşa-numitele entităţi obligate (de exemplu, bănci, administratori de active şi criptoactive sau agenţi imobiliari şi virtuali) trebuie să raporteze activităţile suspecte către unităţile de informaţii financiare şi alte autorităţi competente. Începând cu 2029, cluburile de fotbal profesioniste de top implicate în tranzacţii financiare importante cu investitori sau sponsori, inclusiv activităţi de publicitate şi transferuri de jucători, vor trebui, de asemenea, să verifice identitatea clienţilor, să monitorizeze tranzacţiile şi să raporteze orice tranzacţie suspectă către unităţile de informaţii financiare.
Legislaţia conţine, de asemenea, dispoziţii privind vigilenţa sporită în ceea ce priveşte persoanele foarte bogate (cu o avere totală în valoare de cel puţin 50.000.000 euro, excluzând reşedinţa lor principală), o limită de 10.000 euro la nivelul UE pentru plăţile în numerar, cu excepţia persoanelor fizice într-un context neprofesional, şi măsuri de asigurare a respectării sancţiunilor financiare specifice şi de evitare a eludării sancţiunilor.
Monitorizare la nivel central
Pentru a supraveghea noile norme privind combaterea spălării banilor, o nouă Autoritate pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (AMLA) va fi înfiinţată la Frankfurt. AMLA va avea sarcina de a supraveghea direct entităţile financiare cu cel mai mare risc, de a interveni în cazul în care constată deficienţe în materie de supraveghere, de a juca un rol central pentru autorităţile de supraveghere şi de a media litigiile dintre acestea. AMLA va supraveghea, de asemenea, punerea în aplicare a sancţiunilor financiare specifice.
Pachetul privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (AML/CFT) include cea de-a şasea directivă privind combaterea spălării banilor (AML) (adoptată cu 513 voturi pentru, 25 împotrivă şi 33 abţineri), regulamentul UE privind „cadrul unic de reglementare” (adoptat cu 479 voturi pentru, 61 împotrivă şi 32 abţineri) şi regulamentul privind Autoritatea pentru combaterea spălării banilor (AMLA) (adoptat cu 482 voturi pentru, 47 împotrivă şi 38 abţineri).
Legile trebuie să fie adoptate oficial şi de către Consiliu, înainte de a fi publicate în Jurnalul Oficial al UE.
Prin adoptarea lor, Parlamentul răspunde solicitărilor cetăţenilor prezentate în concluziile Conferinţei privind viitorul Europei, în special propunerea 16 alineatele (1) şi (2) privind prevenirea evaziunii fiscale şi cooperarea în domeniul impozitării societăţilor.
