Majorarea cotei de TVA de la 5% la 9% pentru festivaluri şi produse tradiţionale pare o sancţiune sau un fel de acciză pentru a restrânge consumul de produse de acest gen, susţine avocatul Gheorghe Piperea.
„M-aş fi aşteptat ca legea austerităţii să introducă măsuri pentru sporirea încasărilor din TVA. În realitate văd că s-au introdus cote diferenţiate de TVA în zone neaşteptate, în condiţiile în care de exemplu piaţa imobiliară este oricum în cădere. Sunt dezvoltatori imobiliari care mi-au spus faţă în faţă că vânzările lor au scăzut cu 50% faţă de 2022, dar vii şi ridici TVA-ul de la 5 la 9%. Asta este unu la mână. Neaşteptat, de asemenea, este să vezi că se ridică de la 5% la 9% TVA pentru festivaluri şi respectiv pentru produse tradiţionale. Am rămas absolut uluit. De ce? Pentru ce? Că practic pare o sancţiune, pare un fel de acciză făcută pentru a restrânge consumul de produse de acest gen. Nu mai avem nevoie de cultură, nu mai aven nevoie de produse tradiţionale? Nu ştiu ce să zic, dar atunci când s-a modificat TVA de la 19% la 22% în 2010 s-a văzut imediat în economie. În anul acela, 2010, au fost efectiv cele mai multe falimente, mai ales în domeniul imobiliar”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea, la conferinţa „Măsuri de austeritate vs Mediul de afaceri”.
De asemenea, el a făcut referire şi la decizia de a aplica un impozit de 70% pe sumele care nu pot fi justificate, menţionând că măsura ar putea afecta pe oricare cetăţean ce are bani asupra lui.
„Cea mai şocantă dintre dispoziţii spune că, dacă faci parte din cei 15 milioane de cetăţeni români care la un moment dat ar putea să aibă bani asupra lor, pentru că pe cei 3 milioane nu-i mai pun, sunt copii totuşi, dacă eşti unul dintre aceşti 15 milioane şi te-a găsit organul fiscal….şi banii nu au sursă identificată de provenienţă ţi se aplică un impozit de 70% pe suma respectivă pentru că n-ai demonstrat surse identificabile de provenienţă”, a spus Gheorghe Piperea.
Acesta a explicat că există în Constituţie articolul 44 aliniatul 8 care spune că averea licită se prezumă şi se poate confisca averea ilicită dacă decizia este dispusă de o instanţă în mod definitiv.
Gheorghe Piperea a mai afirmat că îl irită faptul că ideea de a impozita chiar şi retroactiv sumele care nu pot fi identificate exista deja în Codul Fiscal. Noua lege spune că se aplică acest impozit de 70% pentru combaterea evaziunii fiscale, spălării de bani şi corupţiei. Potrivit acestuia, toate mijloacele care au fost puse în practică în 25 de ani nu a dus la scăderea evaziunii fiscale şi nici la scăderea optimizării fiscale.
„Se spală bani prin tranzacţiile cash? Păi dacă îl prinzi pe cineva cu un portbagaj de 12,5 milioane de lei îl bagi la puşcărie. Se vede chestiunea asta. Tranzacţiile cash sunt vizibile, sunt perceptibile. Ce nu este perceptibil este tranzacţia digitală, prin bancă. Şi cu toate acestea dispoziţiile din această lege ne spun că trebuie neapărat să utilizăm banca sau sistemele digitale asta în condiţiile în care în ultima vreme fenomenul pe care nu-l observă nimeni, dar care a crescut cel mai drastic dintre toate, este fenomenul de phishing, de clonare, de furt al identităţii bancare”, a explicat Gheorghe Piperea.
În ceea ce priveşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate, avocatul a transmis că există plafoane pentru venituri mici şi plafoane pentru venituri mari. Dacă o persoană realizează într-un an venituri mai mici de 6 salarii medii pe economie, legea te obligă să plăteşti 2.900 pentru întregul an. În cazul persoanelor care realizează venituri mai mari de 60 de salarii medii pe economie, atunci aceasta va plăti CASS la 84 de salarii medii pe economie.
