Lumea tehnologiei a fost zguduită recent de gestul lui Geoffrey Hinton, considerat unul dintre părinţii fondatori ai inteligenţei artificiale, de a demisiona de la Google, argumentul acestei decizii fiind pericolele pe care le reprezintă inteligența artificială. Demisia lui Hinton este primul mare semnal de alarmă pe care lumea întreagă îl primește legat de pericolele utilizării inteligenței artificiale și este un bun punct de pornire a unei discuții despre unde poate ajunge omenirea dacă va merge în direcția dezvoltării și utilizării masive a acestei tehnologii.
În urmă cu doar câteva săptămâni a apărut pe internet o imagine în care Papa Francisc era îmbrăcat într-o pufoaică albă, imagine care, dincolo de reacțiile celor amuzați de o astfel de apariție, a reprezentat momentul în care societatea în care trăim a dat piept cu primul mare pericol al inteligenței artificiale: dezinformarea. Imaginea Suveranului Pontif îmbrăcat în geacă de fâș era atât de realistă încât trebuia să ai un ochi extrem de bine format și de ager încât să îți dai seama că, de fapt, nu este reală, iar vâlva creată în jurul acestei imagini a fost un bun prilej pentru ca oamenii să vadă și alte domenii de aplicabilitate ale Inteligenței Artificiale în afară de zona conversațională cu care ne obișnuise deja Chat GPT.
Fără o legătură directă cu imaginea Papei, la scurt timp după apariția acesteia, lumea avea să aibă parte de un nou episod de „trezire la realitate”, odată cu decizia de la începutul lunii mai a lui Geoffrey Hinton de a demisiona din funcția pe care o avea la Google. Considerat unul dintre părinţii fondatori ai inteligenţei artificiale, Hinton și-a motivat gestul spunând: „Am plecat ca să pot vorbi despre pericolele inteligenței artificiale fără să-mi fac griji de un eventual impact asupra Google.” Cel mai probabil, Geoffrey Hinton avea prins în contractul cu gigantul tehnologic o clauză de confidențialitate care i-ar fi interzis să vorbească liber despre ce presupune tehnologia la care lucra, astfel că avea nevoie de plecarea de la Google l-a eliberat de eventualele probleme de natură juridică în cazul divulgării unor detalii legate de aspecte de țin de inteligența artificială. Publicația The New York Times, cea care a anunțat demisia lui Hinton, a încercat să afle, mai exact, ce presupun pericolele la care se referă fostul angajat al Google, iar cele două aspecte principale sunt cel legat de dezinformare, pericol despre care spuneam că a fost excelent surprins în momentul apariției imaginii cu Papa Francisc, dar și cel legat de înlocuirea a sute de mii sau chiar milioane de locuri de muncă. „Uitaţi-vă unde eram acum cinci ani şi la situaţia actuală”, a declarat Hinton, apreciind perspectivele de viitor ca fiind „înspăimântătoare”. După părerea celui care a inventat inteligența artificială, „e greu să vezi cum să eviţi ca actorii rău intenţionaţi să o utilizeze pentru lucruri rele”.
Așadar, sesizăm două mari pericole ale utilizării inteligenței artificiale, pericole despre care a vorbit și cel care a pus umărul la inventarea acestei tehnologii: dezinformarea și amenințarea a multor locuri de muncă. Răspândirea cu toată viteza a unei inteligenţe artificiale tot mai „generale”, dotată cu capacităţi cognitive umane şi deci susceptibile să bulverseze cât mai multe meserii din diverse domenii, a fost simbolizată de lansarea în martie de către OpenAI a GPT-4, o nouă versiune mai puternică a modelului de limbaj natural care operează Chat GPT. Această interfaţă a inteligenței artificiale este utilizată de milioane de persoane de câteva luni pentru a redacta disertații, poeme sau linii de cod informatic.
Totuși, faptul că utilizarea inteligenței artificiale este un pericol pentru umanitate nu este o opinie unanim împărtășită, deși semnale de alarmă vin din mai multe direcții. „Cu siguranță, demisia lui Geoffrey Hinton este un eveniment semnificativ. Hinton a contribuit semnificativ la progresul învățării profunde (rețele neurale artificiale), un subdomeniu al inteligenței artificiale, ceea ce face ca opiniile și acțiunile sale să aibă un impact major în comunitatea AI”, spune Irina Raicu, AI Artist și AI Senior Product Manager Microsoft, adăugând că argumentul că inteligența artificială poate reprezenta un pericol pentru societate nu este nou și a fost susținut de numeroși experți, inclusiv Elon Musk. „Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, AI nu este un pericol pentru societate. Într-adevăr, există anumite provocări în a utiliza AI la scară largă, ce nu au fost încă reglementate în momentul de față. Pericolele potențiale asociate cu AI sunt cele de natură etică și pot include probleme precum utilizarea neetică a tehnologiei de către actori rău-intenționați”, arată Irina Raicu.
Există însă și specialiști care sunt mai categorici când vine vorba despre consecințele utilizării inteligenței artificiale. „Cel mai mare pericol este utilizarea lui la scară largă, întrucât oamenii de rând nu înțeleg cum funcționează, nu înțeleg că răspunsurile pe care le da sunt predefinite de datele introduse inițial în el și că nu poate fi tratat ca un consultant care te ghidează”, spune Cristiana Deca, fondatoarea Decalex, prima companie sută la sută românească specializată pe servicii de conformitate în domeniul protecției datelor.
Înlocuirea masivă a oamenilor de către inteligența artificială
Ca să înțelegem, totuși, cum e cu inteligența artificială, vom trece din registrul dezbaterilor ideilor în cel al realității imediate. Astfel, compania International Business Machines (IBM) a anunțat de curând că se aşteaptă să întrerupă angajarea pentru unele funcţii, deoarece aproximativ 7.800 de locuri de muncă ar putea fi înlocuite de inteligenţă artificială în următorii ani, conform unei declarații făcute chiar de de CEO-ul companiei, Arvind Krishna. Așadar, dincolo de controversa creată și de argumentele pro sau contra, realitatea ne arată, totuși, că inteligența artificială poate avea și consecințe nefaste, iar temerile nu sunt chiar nejustificate mai ales atunci când introducem în discuție elemente precum „goana după profit” a unor companii gigant care deja au început nu doar să se gândească dar să și să pună în aplicare planuri de reducere masivă a cheltuielilor prin înlocuirea angajaților. Angajările în special în funcţii de back-office, cum ar fi resursele umane, vor fi suspendate sau încetinite, a spus Krishna, adăugând că 30% din rolurile care nu se adresează clienţilor ar putea fi înlocuite cu inteligența artificială şi automatizări în cinci ani.
Lucrurile nu se opresc însă aici. Planurile IBM nu sunt decât o parte din acest început al noii revoluții industriale la care asistăm. Un raport recent al Forumului Economic Mondial arată faptul că piaţa muncii este pe cale să treacă prin schimbări majore în următorii ani, aproape un sfert din locurile de muncă urmând să se schimbe în următorii cinci ani. Mai precis, se aşteaptă să fie cu 14 milioane de locuri de muncă mai puţine în cinci ani, deoarece se estimează că 83 de milioane de posturi vor dispărea, în timp ce doar 69 de milioane vor apărea.
Faptul că am utilizat mai sus expresia termenul de revoluție industrială nu este întâmplător. Discuția despre utilizarea inteligenței artificiale trebuie purtată și sub aspectul beneficiilor acesteia, întrucât istoria a demonstrat că orice progres tehnologic a însemnat un pas înainte pentru dezvoltarea omenirii. „Întrebarea dacă avantajele sunt mai mari sau mai mici decât dezavantajele este, în mare parte, una de perspectivă și depinde de modul în care gestionăm dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale”, explică Irina Raicu adăugând faptul că „este esențial să avem reglementări adecvate și să ne asigurăm că există transparență și responsabilitate în modul în care inteligența artificială este dezvoltată și utilizată”. Așadar, chiar dacă la un moment dat, s-a luat în discuție chiar suspendarea dezvoltării acestei tehnologii, cheia rămâne totuși reglementarea domeniului, astfel încât să fie mult diminuată măcar utilizarea cu rea intenție a acestei tehnologii. „Nu cred în soluția extremă a suspendării dezvoltării, cred în schimb că ar trebui agreat un cadru de reglementare cât mai rapid, în care să fie stabilite foarte clar limitele utilizarii inteligenței artificiale”, spune Cristiana Deca. Rămâne însă de văzut în ce măsură va reuși omenirea să își țină sub control propria creație și dacă va reuși să facă acest lucru până nu vom ajunge ca filmele cu roboți să devină o realitate în viitor. Legat de acest aspect, filosoful și istoricul Yuval Noah Harari a declarat într-un text de opinie despre inteligența artificială că „vorbim despre un potențial sfârșit al istoriei umane. Nu sfârșitul istoriei, ci doar sfârșitul părții sale dominate de oameni”. Într-o cheie încă și mai înspăimântătoare decât cea a lui Harari este mesajul dat recent de sute de directori de companii din domeniul tehnologiei, academicieni și experți lansează un nou apel la dezvoltarea controlată a inteligenței artificiale, în vederea „reducerii riscului de a provoca extincția omenirii”. „Atenuarea riscului de extincție a specie umane din cauza inteligenței artificiale ar trebui să fie o prioritate globală, alături de alte riscuri importante la adresa dezintegrării societății, precum pandemiile și războaiele nucleare”, se arată în scrisoarea publicată de Center for AI Safety, un ONG specializat în dezvoltarea treptată și sigură a inteligenței artificiale, și semnată de 350 de experți din domeniu. Scrisoarea a fost asumată, printre alții, chiar de directorul general al OpenAI, Sam Altman, Geoffrey Hinton, cel despre care vorbeam mai sus, dar și de alți zeci de directori și cercetători din cadrul Google DeepMind (filială britanică de inteligență artificială a Alphabet) și Anthropic (un important startup american de inteligență artificială).
