Tranziția către economia circulară a încetinit la nivel global anul trecut, în condițiile în care vasta majoritate a materiilor prime care intră în economii provin încă din surse virgine, iar ponderea materiilor secundare, reutilizate, s-a redus constant în ultimii cinci ani, de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023, indică studiul „Circularity Gap 2024”, realizat de Deloitte și Circle Economy Foundation. Raportul arată că zonele de intervenție care ar putea combate această tendință sunt industria agroalimentară, cea producătoare și construcțiile, sectoare intens poluante, mari consumatoare de materii prime vulnerabile și care, împreună, ocupă peste trei sferturi din forța de muncă la nivel global.
Exploatarea intensivă a resurselor a fost un factor-cheie în creșterea economiilor, a nivelului de trai și a speranței de viață în ultima sută de ani, însă impactul modelului economic clasic, liniar (take, make, waste), devine nesustenabil la nivel global, explică studiul, amintind că numai în ultimii șase ani economiile lumii au consumat aproape 600 de miliarde de tone de materii, adică aproape la fel de mult precum în întreg secolul XX, în timp ce șase dintre cele nouă sisteme de echilibru planetar, care măsoară starea apelor, a solurilor și a aerului, sunt afectate ireversibil. În schimb, un ritm susținut al transformărilor spre economia circulară (use less, use longer, make clean, use again) ar putea să contribuie la reducerea emisiilor cu cel puțin o treime și la crearea a două milioane de joburi, în cadrul unei piețe „circulare” care ar putea ajunge la 3 miliarde de dolari până în 2026, mai arată raportul.
„Studiul atrage atenția asupra unui aspect greu de ignorat: în timp ce economia circulară este recunoscută ca o mega-tendință care și-a făcut loc în strategiile de business, cifrele care indică obiectiv progresul tranziției au scăzut constant în ultimii cinci ani. Cu alte cuvinte, transformările spre modelul economic circular nu țin pasul cu creșterea cererii de consum și par să nu aibă un caracter sistemic. De altfel, acestea sunt și direcțiile pentru care raportul propune căi de acțiune: pe de o parte, este nevoie de abordarea prioritară a sectoarelor esențiale, cu impact mare de mediu, așa cum sunt cel agroalimentar, industria producătoare și construcțiile, iar, pe de altă parte, efortul trebuie să implice sinergic actorii de business, sectorul public și societatea civilă. Știm din ediția de anul trecut a aceluiași studiu că economia circulară poate reduce cu o treime consumul actual de resurse fără a afecta cantitatea și diversitatea produselor și serviciilor, așadar transformarea durabilă este posibilă”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Intervenția ar trebui să aibă loc în trei planuri simultane, ținând cont nu doar de rațiuni de mediu, ci și de factori precum efectele crizei sanitare și ale tensiunilor geopolitice, recomandă studiul. În primul rând, aceasta ar trebui să includă politici, obiective și norme de conformare naționale și supranaționale care să determine actorii economici de toate categoriile să înceapă tranziția, creând astfel efecte unitare sau comparabile de-a lungul lanțurilor de valoare. În al doilea rând, intervenția ar trebui să se deruleze în plan financiar, prin creșterea investițiilor în măsurile de tranziție – retehnologizare, ecodesign ș.a. –, precum și printr-o reformă fiscală cu componentă de mediu, așa-zisa „contabilitate a costurilor reale” (true cost accounting), care ia în calcul și costurile de mediu ale afacerii. În al treilea rând, studiul punctează necesitatea educării și motivării continue a oamenilor în sensul unei mentalități de trai și de consum responsabile și eficiente.
„Începând de anul trecut, Deloitte sondează percepția și stadiul implementării economiei circulare în mediul local de business în cadrul unui studiu anual, iar concluziile primei ediții ne-au arătat că, deși companiile se documentează, elaborează strategii și planuri de investiții și iau diverse măsuri legate de optimizarea consumului de materii prime, de ambalaje și de proiectarea și comercializarea unor produse mai durabile, efortul rămâne mai degrabă disparat și numai jumătate dintre companiile analizate au declarat că au drept obiectiv schimbarea modelului de business în sens circular. România are unul dintre cele mai reduse procente de circularitate din UE, 1,4, potrivit datelor Eurostat pentru 2022, însă, pe altă parte, începând din 2023 avem un cadru complet de reglementări, politici și programe menite să inducă schimbarea de mentalitate de-a lungul întregului lanț valoric, până la consumatorul final, așadar este de așteptat să vedem evoluții, la care, de altfel, ne dorim să contribuim cu expertiza noastră”, a declarat Adrian Teampău, Director, Consultanță în economie circulară, Deloitte România.
Regândirea modelului actual de exploatare și consum în logica circularității va influența pozitiv și așa-zisa curbă a dezvoltării socioeconomice la nivel global, mai indică studiul, diminuând decalajele între țări și continente. Numeroase regiuni din Africa și Asia de Sud-Est au încă nevoie să crească accelerat capacitatea de producție pentru a reduce sărăcia și riscurile sociale asociate. Studiul încadrează aceste zone în categoria Build și arată că, în cazul lor, creșterea consumului de materii este justificată de obiectivul asigurării bunăstării și stabilității sociale, dar trebuie să se facă ținând totodată cont de problemele urgente de mediu; de cealaltă parte, economiile puternice, din categoria Shift (Europa, SUA ș.a.), sau cele emergente, din categoria Grow (China ș.a.), ar trebui să creeze un așa-zis „spațiu ecologic” în beneficiul regiunilor subdezvoltate, prin reducerea sau stabilizarea propriului consum.
